Trei modele prototip de educaţie şi CMS

Trei modele prototip de educaţie

1. Transferul cunoaşterii (Predarea I) 
În acest model, originea cunoştinţelor depinde şi se bazează pe cunoştinţele profesorului. Lectorii ştiu ce-ar trebui studenţii să înveţe, obligaţia lor fiind să le transmită cât mai atent aceste cunoştinţe.  

Cunoştinţele transmise sunt special pregătite astfel încât să permită studenţilor o asimilare rapidă  şi de  lungă durată (aşa-numita pregătire didactică). Există o legătură între acest model şi teoria behavioristă, aceasta fiind o teorie depăşită de învăţare.

 

2. Achiziţia, prelucrarea, colecţionarea cunoaşterii (Predarea II)
Acest model de învăţare subînţelege un proces activ de învăţare, care trebuie planificat, verificat şi bine gândit din partea celui care îl învaţă. Persoana care e implicată în învăţare este o persoană activă, activitatea lui/ei fiind condiţia necesară în procesul de învăţare.
În Predarea I, lectorul nu este interesat să controleze sau să observe activităţi concrete ale procesului de învăţare. El doar verifică rezultatul final.

În Predarea II, întregul proces de învăţare cu toţi paşii necesari, toate problemele şi toate rezultatele provizorii sunt sub atenta supraveghere a lectorului. În Predarea I, studenţii primesc obligatoriu răspuns la orice tip de informaţie doresc, în timp ce în Predarea II, profesorul încearcă să ajute studenţii să depăşească premisele incorecte şi atitudinea lor greşită. În Predarea II, scopul lectorului este de a asista în procesul de gândire a studenţilor şi de a-i ajuta să construiască un model mental consistent.

 

3. Dezvoltarea, inventarea, construcţia cunoaşterii (Predarea III)
În Predarea II, toate sarcinile şi exerciţiile sunt gândite şi prezentate de către profesor. Dar, dacă dorim să învăţăm studenţii să preia ei conducerea, să inventeze lucruri noi şi să genereze noi cunoştinţe, trebuie să le asigurăm un mediu propice.
Acel mediu trebuie să fie un loc de inspiraţie, ceva suficient de complex, nesigur, instabil şi inedit, încât învăţarea tradiţională să nu mai ajute şi să nu mai conteze. 

În Predarea III, lectorul împreună cu studenţii, are sarcina de a se aprofunda într-o situaţie în care rezultatul nu este determinat anterior. Au nevoie să controleze bine situaţia în care se află, existând o foarte mică diferenţă între profesor şi student, în ceea ce priveşte experienţa şi cunoştinţele profesorului despre modul de a gândi în situaţii complexe (de ex: cum să facă designul experimentelor locale). Predarea III e în strânsă legătură cu constructivismul.


Cinci tipuri diferite de educaţie în Content Management System (CMS)

1. CMS-ul "curat"
Acest tip de CMS e tradiţional, făcându-şi apariţia pe piaţă în mod istoric. După prototip, noi discriminăm redactorul-şef (care are cea mai mare responsabilitate), co-editorul (care este responsabil în domenii specifice, cum ar fi editor de afaceri) cât şi autorul (care doar scrie articole, fără să aibă dreptul de a le publica pe web fără aprobarea şi verificarea editorului). Din punct de vedere administrativ, putem distinge managerul redactor (care este responsabil pentru categoriile şi funcţiile de scripting SMF) şi redactorul grafic (care proiectează Templates).

Din punct de vedere educaţional, drepturile de autor se pot mapa la funcţii educaţionale: funcţia de lector, asistent, vizitator-lector pentru conţinut şi învăţătorul principal sau administratorul pentru întrebări organizatorice. Persoana căreia îi este oferit conţinutul (cititorul) este, în cazul nostru, studentul respectiv cursantul. Ar trebui să fie destul de limpede faptul că acest tip de CMS reprezintă, după părerea noastră, un model de transfer de cunoştinţe din modelul de Predarea I.


Exemplele tipice ale acestui tip de CMS sunt:

  • Mamboserver http://www.mamboserver.com/    
  • CMS-ul deschis http://www.opencms.org/
  • Plone http://plone.org/
  • Typo3 http://typo3.org/
  • ZMS http://www.zms-publishing.com/


2. Weblog Content Management Server
"....Weblog-ul este o publicaţie web ce conţine anunţuri periodice sau diferite părţi de informaţii care sunt afişate, de obicei, în ordine cronologică inversă, adică de la cele mai recente până la cele mai vechi (care se află in josul paginii)...” (19,p.7)

Datorită acestei ordini cronologice, weblog-urile se pot folosi ca instrumente de discuţie pentru gândirea proprie şi personală. Aici există două funcţii care sunt importante în contextul educaţional:

  • TrackBack. E un mecanism de notificare automată ce permite autorilor referenţierea la una dintre discuţiile deschise pe Internet.
  • WebSyndication. Este un mod de introducere a noului serviciu online, care se găseşte într-un format special (RSS=Rich Site Summary) la care autorii se pot abona şi-şi pot integra textele la sursa de la care s-au abonat.


Web log-urile sunt instrumente de discuţie  care pot produce distribuirea discuţiei în toată lumea. Cu caracteristica de a scrie comentarii scurte cu caracter personal, Weblog-urile animează discuţia în interiorul unde a apărut comentariul, dar în acelaşi timp sprijină un fel de meta-înţelegere în weblog, astfel încât să lărgească discuţia în întreaga lume. În acest sens, weblog-urile sunt aproape perfecte pentru Predarea II, dar în acelaşi timp pot fi folosite şi la Predarea I (de ex: ca şi CMS-ul tradiţional) sau chiar la modelul de Predare III. (Pentru folosire multiplă , weblog-urile au fost deja supranumite "Armata elveţiană de instrumente", dar vom vedea, în viitor, că există încă un candidat la acest titlu).

Exemple:

  •   Blogger: http://www.blogger.com/start
  •   Manila: http://manila.userland.com/  and Radio http://radio.userland.com/
  •   Movable Type: http://www.movabletype.org/
  •   pMachine: http://www.pmachine.com/
  •   TypePad: http://www.typepad.com/


3. CMS orientat pe Colaborare (C-CMS sau Groupware)
Un lucru esenţial pentru aceste sisteme este dezvoltarea şi administrarea resurselor partajate. Aici putem găsi un tip de interacţiune protejată a grupurilor specifice.  Acolo unde apar aceste interacţiuni, nu există public. De asemenea, nu există nici o menire explicită pentru obiectivul specific de a învăţa: membrii acestui grup de lucru învaţă lucrând şi colaborând împreună. Chiar dacă ar putea exista sisteme diferenţiate de drepturi de autor, o aplicaţia prototip tratează toţi membrii grupului de lucru la fel.


În cadrul nostru teoretic, acest tip de CMS este perfect pentru modelul de Predare III.

Exemple tipice din această categorie sunt:

      • BSCW: http://bscw.fit.fraunhofer.de/  and http://www.bscw.de/
      • Convea: http://www.convea.com/
      • EGroupware: http://www.egroupware.org/
      • IBM Lotus Notes: http://www-306.ibm.com/software/lotus/
      • PhpGropupware: http://www.phpgroupware.org/

4. Sistemele Content-Community-Collaboration Management (C3MS)
C3MS-urile deja amintite ca fiind "cuţitul" armatei elveţiene în predare, oferă posibilitatea de comunităţi (virtuale) pentru a dezvolta conţinuturii specifice de domeniu .

Ele folosesc mecanisme de colaborare, şi multe module specializate (de exemplu: cine este online, rating-uri, cercetări, comentarii, citate, etc), fiind foarte orientate pe comunitate. C3MS-urile pot avea funcţia CMS-urilor tradiţionale şi a Weblog-urilor colaboratoare. Combinând toate posibilităţile de pe un web site, C3CMS poate fi folosit pentru construirea unui domeniu specific de stocare (mai multe detalii despre acest tip de CMS, din punct de vedere pedagogic, găsiţi în lucrarea [4]).


Perechea perfectă pentru C3CMS este, cum se înţelege şi din denumirea sa, modelul de Predare III. Cum se pot activa sau dezactiva modele diferite, acest model se poate folosi foarte uşor pentru alte modele de predare. 

Exemplele tipice de CMS-uri sunt:                                                                                                  
PhpNuke: http://phpnuke.org/
PostNuke: http://www.postnuke.com/

5.Sistemele Wiki
Sistemele Wiki  sunt contrare trăsăturilor centrale ale CMS-urilor- sistemelor diferenţiate de autorizare a drepturilor. Principiul de bază al Wiki-urilor poate fi exprimat cu fraza: Toată lumea poate schimba orice! În spatele acestei abordări simple se ascunde, în termenii cadrului didactic, presupunerea unei structuri de comunicare ideale consensulae de provienţă Habermasiană.  Şi ceea ce e foarte interesant: deşi idealizarea lui Habermas a fost de multe ori criticată de oamenii de ştiinţă, aceasta funcţionează în ceea ce priveşte Wiki-ul. Priviţi exemplu Wikipedia - o întreprindere unită pentru un lexicon bazat pe web. Şi-a început activitatea în ianuarie 2001, şi până azi a adunat 531.311 articole în limba engleză. Între timp, ideea s-a răspândit în 93 de limbi, cu peste 100 de articole, şi unde 22 dintre ele aveau deja 10000 de articole şi în 8 proiecte similare (Meta-Wiki, Wiktionary, Wikibooks, Wikiquote şi Wikisource). Dar ceea ce e cel mai interesant este faptul că toate acestea au fost realizate de către voluntari, gratis! 


CMS-Wiki este un grup de aplicaţii (WikiWebs), care foloseşte pentru sistemul lor de publicare, limbaje de marcare speciale (WikiWords). Interfaţa este extrem de simplă şi acesta este unul dintre principalele motive pentru distribuţia lor rapidă şi extinsă.

Ca şi Groupware-ul, Wikis este un software orientat pe colaborare, dar el împinge noţiunea de colaborare până la limită. Wiki sparge graniţele unui grup specific (fiecare om de pe planetă are libertatea de a colabora) şi a unui sistem de drepturi clar definit (fiecare poate să scrie, să citească, să adauge, să revizuiască şi să editeze şi chiar să şteargă un anume articol). Nimeni nu este proprietarul articolului pe care l-a iniţiat.

În cadrul nostru teoretic, Wiki e poziţionat în domeniul modului de Predare III care este o predare fără nici un scop. Toate instalările Wiki sunt bazate pe diverse limbaje de programare sau au trăsături distincte, modificând Wiki-ul original.

Exemple pentru Wikis sunt:

  •  Wiki: http://c2.com/cgi-bin/wiki  (the original Wiki )
  •  Twiki: http://twiki.org/ (for business use)
  •  Swiki: http://minnow.cc.gatech.edu/swiki (based on the Squeak programming system)
  •  Zwiki: http://www.zwiki.org/FrontPage (based on Zope)
  •  JSPWiki: http://www.jspwiki.org/Wiki.jsp (based on Java Server Pages)


Peter Baumgartner, Head of Departament of Interactive Media and Educational Technologies, Professor for Technology-Supported Learning and Multimedia, Danube University Krems

3 moduri de a obține un job bine plătit

Am pregătit un document în care puteţi descoperi trei moduri de a obţine un job bine plătit pentru profesioniştii care lucrează pe calculator. Descărcați raportul aici.

Înregistrarea pentru generaţia 2017/18. se face aici

Pentru a afla totul despre înscriere, click aici.