Architectural Elements

Cursul Architectural Elements

Cursul Architectural Elements reprezintă cursul de bază ce familiarizează participanții cu elementele de bază folosite în construcțiile arhitecturale, în special în domeniul construcțiilor de clădiri. Participantul este familiarizat cu elementele de bază ale obiectelor arhitecturale, modul în care sunt afișate și utilizate. Pe lângă acestea, cursul se ocupă şi de principiile fundamentale de bază ale dimensionării elementelor unui obiect arhitectural.

Descrierea și obiectivul cursului Architectural Elements

Obiectivul cursului Architectural Elements este de a pregăti participanții pentru o activitate independentă în domeniul proiectării în cadrul disciplinei arhitecturale, ceea ce implică posibilitatea de a prezenta elementele arhitecturale prin planuri și randări spațiale. Cu alte cuvinte, acest curs îi permite participantului să folosească în mod corespunzător aceste elemente atunci când este proiectat, cu o cunoaștere corectă a caracteristicilor obiectelor arhitecturale.

Software-ul și condițiile tehnice necesare:

Este necesar să dețineți un procesor cât mai bun, o placă grafică, precum și un monitor cu o rezoluție înaltă. Este necesar să existe suficientă memorie RAM (minimum 2 GB RAM, dar se recomandă  4 GB).

Cunoştinţe anterioare:

Este necesară o experiență și cunoștințe anterioare referitoare la programul AutoCAD. Pe lângă acestea, este necesară şi experiența în proiectare și desen, precum și cunoașterea regulilor care se aplică desenului tehnic.

Competențe

Modulul 1 – Introducere în obiecte arhitecturale

• Cunoașterea caracteristicilor obiectelor de construcție și a funcțiilor clădirii

Modulul 2 – Pereţi

• Cunoașterea tipului de pereți, izolația termică și fonică

Modulul 3 – Fundații și plafoane

• Cunoașterea elementelor intermediare ale construcţiei și hidroizolaţiei

Modulul 4 – Deschideri

• Capacitatea de a recunoaște tipul de deschidere și cunoașterea caracteristicilor tâmplăriei exterioare și interioare

Modulul 5 – Comunicare verticală, acoperişuri şi arhitectura durabilă

• Cunoașterea elementelor scărilor, acoperișurilor și a rampelor
• Cunoașterea bazei unei arhitecturi durabile și a designului ecologic

Cursul Architectural Elements răspunde la întrebările:

1. Ce sunt elementele arhitecturale și de ce sunt importante în proiectare?

Cunoașterea elementelor arhitecturale este de o importanță fundamentală. Elementele arhitecturale ce compun construcția arhitecturală sunt pereții, stâlpii, construcţii intermediare, comunicaţiile orizontale și verticale, deschiderile și acoperișurile. Formele, tipurile, locurile elementelor din materialele selectate în structurile construcţiilor și stabilitatea întregii clădiri sunt determinate prin calcule statice.

Numele tradițional al unei clădiri sau al unui obiect de construcţie este de obiect arhitectural. Construcțiile arhitecturale în arhitectură reprezintă un concept care combină elementele construcţiilor și ansamblurile din care este alcătuită o clădire. De-a lungul secolelor acestea au fost construite din materiale naturale, cum ar fi lemnul, pământul sau piatra. Mai târziu, odată cu dezvoltarea tehnologiei, cu alte cuvinte odată cu progresul general al societății umane, s-au introdus materiale noi și prefabricate, printre care cele mai frecvent folosite sunt betonul, oțelul, betonul armat și astăzi, în timpurile moderne, și multe tipuri noi de prefabricate şi materiale artificiale – masele sintetice, dar și materialele inteligente. Construcțiile arhitecturale moderne sunt realizate din materiale naturale și artificiale, în general produse industriale.

2. Cum sunt împărțite elementele arhitecturale după funcție?

Elementele arhitecturale care compun un obiect arhitectural se clasifică după funcție în: elemente constructive (care servesc la împărțirea spațiului, cât și la acceptarea încărcăturii), elemente neconstructive (numite și neîncărcabile, deoarece nu adaugă încărcătură/sarcină, transmițând pe suport doar greutatea proprie), elementele de prelucrare (care protejează și procesează elementele constructive brute ale clădirilor, în funcție de prelucrarea interioară sunt folosite din motive igienice sau estetice pentru crearea unui anumit confort și pentru alte nevoi) și elementele de echipament (care sunt influențate de scopul obiectului în sine și sunt factori foarte importanți, motiv pentru care sunt schiţate încă din faza de elaborare a schițelor viitorului obiect, cât și în ideile de proiectare).

3. Cum împărţim elementele arhitecturale după setul constructiv?

În funcție de structura constructivă și de metoda de transmisie a întregii încărcături se disting următoarele sisteme: sistem masiv, sistem schelet și sistem de suprafață spațială. În cazul sistemelor masive, suporturile principale de încărcare sunt pereții constructivi sau masivi. Ei primesc încărcătura și o transmit în mod egal elementelor structurale inferioare ale clădirii. Pereții de suport se sprijină cu întreaga suprafață pe fundamentul sub forma unei benzi care transferă încărcătura clădirii pe sol.

Sistemele scheletice sunt compuse dintr-o combinație de linii de suport - stâlpi și grinzi, precum și de stălpi de suprafață - structuri intermediare. În cazul sistemelor de suprafață spațială încărcătura din obiect este transmisă prin intermediul structurilor ondulate, plane, curbate și altele similare, care sunt realizate din construcţii subțiri din beton armat, din metal sau din lemn lipit. Varietatea de forme și construcții este foarte mare.

4. Ce reprezintă pereții și stâlpii în structura constructivă?

Pereții și stâlpii sunt elemente verticale ale clădirilor și servesc pentru realizarea construcțiilor de pereți. Se împart conform poziției lor în raport cu spațiul și obiectul, precum și conform proprietăților constructive (portanți și neportanţi), în funcție de forme și moduri de realizare. În raport cu spațiul, pereții care înconjoară clădirea în volum se numesc exteriori, extinşi sau de fațadă.

Stâlpii pot avea trei poziții în raport cu peretele exterior, adică pot fi în perete, în fața sau în spatele peretelui. Potrivit locului și a denumirii părții obiectului în care se află, există pereți de fundaţie, subterani, de subsol, de etaj, intermediari între etaje și mansardă, din piatră și din pietriş. O poziție specială în raport cu spațiul și obiectul o au pereții scării, de protecție împotriva incendiilor, de fațadă, pereții parapet de sub ferestre, garduri, scări, balcoane, terase și logii.

5. Ce fel de blocuri constructive formează pereții ca element fundamental de arhitectură?

Conform direcției de extindere a pereților de suport în raport cu axa longitudinală a obiectului, pereții constructivi îi împărțim în trei tipuri, şi anume ansamblul longitudinal (unde direcția de construcție a pereților este paralelă cu fațada, iar pe pereții constructivi se sprijină capetele plafonului astfel încât adâncimile clădirii depind de gama de plafoane).

Deci, este posibilă realizarea unui ansamblu unic, dublu și triplu, un ansamblu transversal (pereții constructivi sunt plasați în direcția perpendiculară a fațadei, adâncimile clădirilor nu sunt limitate ca la pereții constructivi amplasați transversal) și ansamblul intersectat (unde pereții constructivi sunt amplasați încrucişat, respectiv paralel cu fațadele și perpendicular pe pereții fațadelor; în cazul lui, plafoanele se sprjină pe patru pereți, acest sistem fiind utilizat la clădirile cu încărcături mai mari).

6. Cum împărțim pereții în funcție de modul în care sunt făcuți?

Poziția și dimensiunile pereților și stâlpilor clădirii sunt determinate exact în proiectul după care va fi construit pe teren. Dimensiunile pereților sunt specificate prin calcule statice, pe baza încărcăturilor și a altor influențe care le afectează. În funcție de tipul de construcție, pereții sunt formați prin zidărie, turnare sau montaj. Zidăria implică aranjarea în conformitate cu regulile elementelor fine din piatră naturală sau artificială (cărămizi, produse din cărămizi, diferite tipuri de blocuri de beton), cu lipirea simultană a agentului de lipire sau a mortarului.

Turnarea presupune utilizarea unor cofraje sau matrițe deja pregătite, în care se toarnă o masă proaspătă de beton, ghips sau lut. În cele din urmă, avem un montaj care implică amplasarea elementelor pereţilor gata făcuţi și care se face la fața locului. Elementele de montaj pentru pereți sunt produse în instalaţii mecanice sau în fabrici. După montare pe rulmenți, se așează stratul de acoperire sau suprafețele interioare sunt doar prelucrate cu mortar.

7. Cum clasificăm pereții după materialul de fabricaţie?

Blocurile prefabricate, blocurile sau elementele de zidărie din argilă arsă se numesc cărămizi sau, așa cum le numesc producătorii, blocuri ceramice. În raport cu direcția cavității blocurilor din perete, distingem două tipuri de blocuri de bază – bloc cu fante și bloc gol. Blocurile cu fante au cavități verticale care sunt perpendiculare pe planul de sprijin, iar blocurile goale au cavități paralele cu planul de sprijin.

În afară de blocuri, pereţii pot fi formaţi de asemenea şi din cărămizi (ţigle), care pot fi pline sau goale, de asemenea, pot fi formate din durisol (beton ușor care se combină cu un agregat din deșeuri de lemn fine), dar și din lemn, unde se foloseşte aşa-numitul lemn tehnic, lemn de foioase și conifere de anumite specii, precum și diferite tipuri de lemn exotic (importat).

Planul și programa cursului:

1 – Introducere în obiectele arhitecturale

• Construcţii de clădiri
• Diviziunea obiectelor clădirii

2 – Pereţi

• Pereţi şi stâlpi
• Pereți despărțitori
• Izolația termică, fonică și hidroizolaţia

3 – Fundații și plafoane

• Construcţia intermediară
• Plafoane
• Pardoseli

4 – Deschideri

• Ferestre
• Dimensiunile ferestrelor și instalarea 
• Uşi

5 – Comunicarea verticală, acoperişuri şi arhitectura durabilă

• Comunicare orizontală și verticală
• Acoperişuri
• Geamuri structurale
• Arhitectura durabilă și designul ecologic